Criza economica si F. Hayek

Ştiu,titlul sună a bestseller,un afiş ce iţi promite ”Noul Ierusalim”la un preţ ieftin.Probabil că acest divertisment puternic mediatizat ne-a făcut pe noi,oamenii,mai solidari.Criza economică nu are graniţe şi nici preferinţe rasiale,vor spune cei mai pricepuţi PRişti;efectele globalizarii,vor conchide scepticii.

Consecintele imediate le stim:bani mai putini in buzunarele noastre,credite mai greu de obtinut,mai putine cumparaturi,mai multe riscuri asumate de investitori.Dar care sunt consecintele pe termen lung,intr-un plan ideologico-politic?Cum influenteza criza economica politica de mai tarziu a statelor puternic industrializate?Va fi ea oare o scuza sufficient de puternicca pentru o justificare a “masurilor” luate de guverne?Se mai poate vorbi de o libertate individuala cand majoritatea oamenilor sunt vanduti,indatorati?(ma refer aici la americanul de rand).

Ca sa raspundem la aceste intrebari,trebuie sa analizam germenii care au declansat acest colaps.Poate ca problema nu e atat de grava,insa e vadit ca se vrea o stare de criza,un fel de asediu economic,o agitatie browniana.Ideologia celor mai multe politici guvernamentale e usor de intuit:Consum=productie=profit.Si CUM se ajunge la aceasta ecuatie?Simplu.Prin credite bancare,prin incurajarea indivizilor sa consume cat mai mult,sa isi cumpere case pe care sa le plateasca intr-o viata,intr-o alta viata.Apoi chiar si copiii lor sa se nasca datori,vorba aia,pacatul stramosesc se spala o data cu botezul,dar de datorii nu scapi nici mort.

Sa luam un exemplu.Mananci mai multa ciocolata,fabrica de ciocolata produce mai mult,in urma productiei va avea un profit mai mare.Astfel tu contribui la economia de piata.Totul pare logic,doar ca bunul simt imi spune ca acolo unde e profit,cineva trebuie sa plateasca.Acel “cineva” nu este decat simplul consummator care in loc sa pastreze banii sub saltea,ii da pe ciocolata.Veti spune ca fabrica de ciocolata va investi mai mult si mai mult.Adevarat,dar nu reprezinta o crestere economica reala,pentru ca acel consummator va fi mai sarac cu o ciocolata,iar pentru a doua ciocolata poate se va imprumuta,sa nu mai spunem ca a treia ciocolata nu va mai exista.Oricum,investitia va acoperi la un moment dat cererea.Daca nu dadea banii pe acel produs,avea economii ,modeste,dar care in timp puteau fi subbstantiale.Nu e logica avarului.Doar ca mitul conform caruia “consumi mai mult, traiesti mai bine” cade.Acel consumator fidel va creste doar productia de ciocolata,nu si nivelul lui de trai prin simplu capriciu satisfacut.Astfel,piramida se inverseaza :consum
Asa s-a intamplat si cu criza ipotecara.Omenii au fost incurajati sa cumpere case pe care nu le puteau duce in spate.Prin asta au contriubit la industria imobiliara.Cei care aveau comenzi in constructii au contribuit la randul lor la dezvoltarea industriei de masini si utilaje grele si tot asa cercul vicios s-a extins .Este o economie artificiala,falsa si nu se bazeaza deloc pe principiile liberale.Formele nu se suprapun peste fond.(aici " fond" poate suferii o extensie cu sensul de fonduri,un paronim adaptat la realitata actual)O economie dirijiata,a unui stat interventionist,chiar daca alegerea apartine fiecarui individ.Cu alte cuvinte,consuma tu ce nu e strict necesar,ca sa aibe si fratele tau mai mic de lucru.Ce alegi,alba sau neagra?(oricum ambele sunt ale noastre).
Nu puteam sa consumam mai mult decat ne tin burtile,mai mult decat masura hainelor,pentru ca vom ajunge sa fim sclavii propriilor vicii,iar din acest cerc nu vom putea iesi,vom merge ca doi ologi ce se mandresc ca impreuna au o pereche de bocanci.

Mai este un principiu al “pietei libere” prost inteleasa.Sa presupunem ca un spic de grau are 80 de boabe.Fermierul produce 160 de boabe de grau pe an.Prin retehnologizare se va ajunge la 4 culturi de grau pe an,adica 320 de boabe.Cu mult peste cererea pietei.Ce se intampla atunci cu fermierii?Ca sa nu isi piarda indeletnicirea,va trebuie sa distruga cele 2 recolte din 4. (In cel mai rau caz,fermierul va trebui sa se intoarca la sapa de lemn,pentru ca masinile in loc sa faca din el un sofer,va face un somer,la fel ca in cazul Revolutiei Industriale).Pretul graului va reveni la normal si astfel se depasete criza supraproductiei.HaHa,ce chestier inteligenta, vor spune unii.Dar eu zic,ce prostie!Sa presupunem ca joc fotbal si sparg geamul din fata scolii.Astfel,ii dau de lucru geamgiului,geamgiul are mai multi bani sa isi cumpere provizii pentru la iarna din recolta de grau a fermierului .Toti sunt fericiti.Intrebarea fireasca,de ce nu sparg in fiecare zi cate un geam?Aceasta este logica castigului prin pierdere a celor mai multe democartii.Azi pierd eu,maine pierzi tu si la toti o sa ne fie bine cu cat pierdem mai mult.
Un alt truc gasit de guvernatori pentru mentinera pretului:cumpara graul de la fermieri la un pret “decent” si il pastreze in hambare,ori le da subventi pentru a nu produce.Nu se pune problema asta in Romania,doar ca la noi fondurile nerambursabile sunt plasate in ramuri neprofitabile doar pentru a se mentine “agricultura”,o cauza nobila ce pledeaza in favoarea taranului.

O alta greseala “socialista” in economiile “capitaliste”:De curand am fost in Bulgaria.Am trecut granita pe la Giurgiu-Ruse.Acel pod peste Dunare “solicita” o taxa de numai 10 euro.Zilnic trec sute de masini.Sute ori zecimale rezulta mii de euro.Intr-un an se poate ajunge la milioane si sa nu mai punem rovinieta de 30 de euro.Justificare e simpla.Pentru pastrarea si conosolidarea podului.Initiativa pare buna.Cu cei zece euro am hranit o familie cu 4 suflete,al carui tata lucreaza la consolidarea podului.Nu stiu cati astfel de tati sunt in Giurgiu.Intrebarea e daca reprezinta un ajutor real,sau o mana se spala pe alta?Ca in mitul lui Sisif,acel parinte este obligat sa care o piatra pana in varful dealului,ca apoi sa se rostogoleasca in vale. Si toata aceasta munca sa fie platita de catre stat.Da,statul e asa de bun.Statul te indeamna la stat.Dar statul cine il plateste?Statul sunt eu,sau o parte din stat…
Iar daca nu ne ia banii pe fata,atunci ii vom simti in inflatie si cresterea preturilor.Pentru ca inflatia nu e altceva decat un impozit,o politica macroeconomica.

Ce e inflatia?Guvernul,cumpara 3 suluri de hartie igienica.Le duce la tiparit,scoate multe bancnote de un leu.Cu acesti bani il plateste pe Gogu de la drumuri si poduri,muncitor calificat cu vechime.Ca sa transformi hartia igienica intr-o valoare mai mult decat o hartie igienica,tebuie sa iei cateva unitati monetare de la celelalte banconte.Astfel,cu mai multi lei ajungi sa cumperi propria hartie igienica.Cu alte cuvinte,primesti mai multi bani,dar scoti mai multi bani din buzunar.Nimic rau pana aici,doar ca acesti bani nu sunt uniform distribuiti,ci doar Gogu va cumpara suficienta hartie igienica.Asta e inflatia,pentru omul de rand,pe intelesul fiecaruia.Culmea inflatiei:Sa valoreze mai mult hartia igienica decat banconta tiparita.
Revenind la criza financiara,prin "rascumpararea" bancilor puterea statului va juca un rol din ce in ce mai important.Actorii nonpolitici,marile concerne industirale,omg-urile,bancile indepedente,nu vor mai avea aceeasi presiune aspura guvernelor.

Inainte de Primul Razboi Mondial,majoritatea statelor aveau masa monetara acoperita in aur.Senzatia ca daca posezi mai multi bani esti mai bogat duce la sinucidere.Intr-un final iti dai seama ca ai strans niste hartii care s-au devalorizat,ca tiparirea lor costa mai mult decat valoarean intriseca,( inscrisa pe fata-verso).Probabil ca ti-ai blocat banii in investitii imobiliare.Dar si ele s-au devalorizat datorita cererii artificiale,voit ingrasate,dopate de cate guverne,finantate si refinantate,falimentare.Daca te-ai multumit sa-ti tii banii in banca,iar din lipsa de lichiditati banca a dat faliment,o poti lua iar de la capat,de la sapa de lemn.Singura investitie pe termen lung ramane un loc de veci.Nu vreau sa fiu pesmist,ci vreau doar sa atrag atentia ca nimic nu e vesnic.Poate ar trebui sa ne intoarcem la intelepcinea din popor.Sa nu mai privim ca demodati si rigizi pe cei care nu s-au imprumutat la banca.

Nu am solutii,nu stiu care va fi planul,dar imi dau seama ca de mult era asteptata aceasta criza.Nu ne surprinde,totul pare logic,dar nu si legitim.Ne multumim sa intelegem fenomenul,sa observam efectele,dar nu ne intrebam care sunt cauzele,de ce s-a ajuns aici si unde ne vom indrepta?Niciodata lumea nu a cunoscut atata libertate.Nu este oare aceasta indiferenta pretul propriei comoditati?
Din istorie am invatat ca in situatiile de criza s-a instalat cel mai usor despotismul.Oamenii au fost dispusi sa isi vanda libertatea pentru un pic de stabilitate emotionala,financiara,etc.Un compromis ar putea face din noi niste subiecti docili.Suntem depedenti de comfort si asta ne ucide,nu putem da inapoi.